Camera 001

Masami statea in picioare in mijlocul camerei ,meditand la ceva numai de ea stiut.

Mineko se trezea deabia atunci.
Ofta putin si deschise ochii somnoroasa,ridicandu-se incet de pe rogojina de tatami.
In scurta vreme scoase un nou oftat atunci cand observa ca adormise din nou prost si i se stricase coafiura.
-Onne-chan ... va trebui sa mergem din nou la perucher ... murmura ea.

-Sigur ca da ,aproba Masami scurt din cap. Doar nu te asteptai sa reziste si azi ,nu?

-La ce te gandeai?intreba Mineko apropiindu-se de masuta cu oglinda si priivndu-si inca o data coafiura distrusa.Deobicei nu te trezesti atat de dimineata ...

-Ma gandeam... la o fetita pe care am cunoscut-o acum 10 ani... Si pe care am vazut-o ultima oara acum 5 ani... ofta Masami ,dar apoi zambi brusc si reveni la starea sa entuziasta.

-Despre cine vorbesti ?Nu te inteleg,Onne-chan,spuse Mineko privind-o incurcata.De ce nu vorbesti niciodata despre tine?

Masami chicoti usor.

-Lasa`ma pe mine. Hai sa vedem ce putem face cu coafura ta ,pe moment ,pana anuntam peruchierul.

Se`ndrepta spre tanara ,trecandu-si mana prin parul ei ,si incercand sa-i dea un aspect cat mai potrivit ,macar pentru cele cateva ore in care trebuiau sa astepte sosirea peruchierului.

-Nu te misca ,sopti ea ,continuandu-si treaba.

Nu mai zise nimic,vazand ca Masami evita subiectul.
O lasa pe fata sa ii aranjeze parul,privindu-se din cand in cand in oglinda din fata ei.

-Ehh... doar atat am putut face... Pentru doar cateva ore ,tot e bun ,zambi Masami ,admirandu-si opera...